Legătura dintre minte și microb.
O nouă cercetare fascinantă sugerează că microbii care trăiesc în noi ne pot influența comportamentul și personalitatea în moduri profunde. Axa intestin-creier este o cale crucială care permite comunicarea dintre microbii intestinali și creier, cu impact potențial asupra dispoziției și funcției cognitive. Dezlegarea secretelor acestei interacțiuni între minte și microbi ar putea duce la noi perspective și terapii pentru afecțiunile mentale.
Germenii care modelează evoluția socială
Creierul nostru a dezvoltat circuite neuronale complexe pentru interacțiunea socială, o capacitate vitală pentru propagarea speciilor prin crearea de legături între perechi și creșterea copiilor bi-parentală. În mod curios, este posibil ca germenii înșiși să fi contribuit la modelarea acestei evoluții sociale a creierului.
Studii recente arată că activitatea sistemului imunitar modulează în mod direct personalitatea și comportamentul social. Cercetătorii au descoperit că modificarea semnalizării imunitare în creierul șoarecilor a schimbat tiparele de implicare socială ale acestora. Șoarecii în mod normal gregari au evitat interacțiunea atunci când anumite căi imune au fost blocate, dar și-au recăpătat sociabilitatea odată ce aceste căi au fost restabilite.
Creangă imuno-neurală
În mod convențional, se considera că sistemul imunitar este exclus din creier. Cu toate acestea, descoperirea din 2015 a vaselor limfatice în creier a răsturnat această viziune, sugerând că activitatea imunitară are un impact semnificativ asupra funcției cerebrale. Această interacțiune imuno-neurală este exemplificată în scleroza multiplă, unde dereglarea imunitară precipită schimbările de personalitate.
Disfuncția imunitară este, de asemenea, implicată în tulburări cerebrale cu componente comportamentale proeminente, cum ar fi autismul, Alzheimer și schizofrenia. Acest lucru ridică perspectiva că disfuncția imunitară ar putea fi o cauză principală, nu doar o consecință, deschizând căi pentru noi strategii terapeutice.
Co-evoluția imunității și a socialității
Potrivit cercetătorilor, tot mai multe dovezi fac legătura între activitatea imunitară și comportamentele care servesc la învățare, memorie și cogniție socială. De exemplu, eliminarea unor ganglioni limfatici specifici la șoareci afectează formarea memoriei, lăsând să se înțeleagă că o funcție imunitară intactă este esențială pentru socializare și cogniție. Acest lucru implică co-emergența evolutivă a răspunsului imunitar și a comportamentului social ca o adaptare simbiotică împotriva agenților patogeni.
Redefinirea științei creierului
Deși provocatoare, aceste constatări sunt încă precauții preliminare. Modularea imunității murine afectează comportamentul social, dar extrapolarea la oameni rămâne speculativă. Cu toate acestea, dacă vor fi validate, astfel de informații ar putea transforma cercetările privind afecțiunile cerebrale care implică atât disfuncții imunitare, cât și sociale, cum ar fi autismul, Alzheimer și tulburările psihiatrice.
Experții susțin că menținerea sănătății creierului necesită luarea în considerare mai multe tipuri de celule, dincolo de neuroni, inclusiv celulele imunitare. Această perspectivă mai holistică este vitală pentru a propulsa neuroștiința înainte.
Factorul microbiom
Un alt domeniu în plină expansiune explorează modul în care modificările microbiomului ar putea avea un impact asupra afecțiunilor de sănătate mintală precum depresia, anxietatea și tulburările din spectrul autist. Acest lucru implică faptul că microbii intestinali ar putea exercita o influență semnificativă asupra stărilor noastre emoționale și a comportamentului. Factorii legați de stilul de viață, cum ar fi dieta, stresul și modelele de somn, remodelează dramatic compoziția și diversitatea microbiomului, afectând potențial trăsăturile de personalitate și bunăstarea psihologică. Prin urmare, adoptarea unor rutine sănătoase este crucială pentru susținerea unui microbiom echilibrat și a unei sănătăți mentale optime.
